A fi funcționar – public sau contractual – într-o instituție precum Consiliul Județean Bacău reprezintă pentru mulți oameni un vis și se poate presupune, raportat la salarii, că aici ajung cei mai buni dintre cei buni. Că în practică ajungi dacă ești prieten cu șeful partidului sau cu vreun director mai vechi, este o situație pe care o întâlnim peste tot, nu neapărat pe meleagurile noastre.
Numele care se repetă
Dacă arunci o privire pe lista angajaților din Consiliul Județean și ai curiozitatea să citești și declarațiile de avere și interese, primul lucru care îți sare în ochi sunt multe nume de familie care se repetă. După primul episod care a avut în prim plan familia Nina și Petrișor Radu Chiper ( citește aici), astăzi vorbim despre Ciprian Marius Bogea și Ramona-Andreea Bogea, primul director executiv în Consiliul Județean, doamna fiind în schema de personal de anul trecut trecuta cu funcția de consilier.
De la DIPI la Consiliul Județean
Ciprian Marius Bogea este un nume bine-cunoscut în administrația din județ, mai ales că el provine din fostul DIPI- Doi și un sfert, temutul serviciu al ministerului de interne. Proaspăt pensionar din această zonă să-i spunem a serviciilor de forță, tânăr și cunoscând foarte bine cu funcționează administrația unui județ, a dat concurs și a ajuns la Consiliul Județean. În poliție lucrase, potrivit presei locale, la cercetări penale, investigarea fraudelor, criminalitate economică, comunicare publică și rutieră, iar din 2010 la DIPI.
Cum era greu să trăiască la o vârstă când ai toată viața înainte dintr-o pensie anuală declarată pentru anul 2025 de doar 81.870 de lei anul, adică 6.822,50 lei, adică, la cursul actual 1.312 euro, a aplicat pentru postul de la județ. Acum, conform declarației de avere, și-a rotunjit pensia cu un venit din salarii de la Consiliul Județean de 175.018 lei anual, adică 14.584 lei lunar, adică 2804 euro lunar. Ceea ce face ca veniturile în euro lunare să ajungă undeva la peste 4100 euro, o suma îndestulătoare. Din postura de cadru universitar a mai raportat venituri de 32479 lei, apoi dintr-un contract de locațiune 24.000 de lei.
Venituri de peste un sfert de milion de lei
Soția, consilier, apare cu un venit salarial de 83.821 (pentru anul 2024), un pic mai mare decât pensia soțului.
Dacă facem un total cu banii încasați de la bugetul județului familia Bogea se duce puțin peste un sfert de milion de lei, mai precis 258.839 de lei anual, adică 21.569 lei lunar, adică 4.148 euro lunar.
Cine este curios să afle detalii despre proprietăți, datorii sau conturi bancare o poate face lecturând declarația de avere aici.
Cazul Bogea este relevant pentru o temă mai largă: prezența familiilor în aparatul administrativ al Consiliului Județean Bacău și traseul unor persoane venite din zone de informații, ordine publică sau cercetare penală către funcții din administrația locală. Dacă în 2017 atenția era atrasă de faptul că un fost ofițer DIPI devenea director executiv în CJ Bacău, în 2025 declarațiile de avere arată că familia Bogea continuă să aibă o dublă prezență în instituție: soțul director executiv, soția consilier superior. Observăm aceeași situație și în privința familiei Chiper, unde soțul este pensionar de la Casa de pensii sectorială a MAN București. Ceea ce deschide din nou problema pensionarilor tineri (care au un bagaj de cunoștințe și informații care-i fac funcționari de temut, chiar dacă probabil nu este cazul de așa ceva în cazurile de față) care ocupă posturi în administrația județeană.
Să remarcăm, în treacăt, că numele Bogea nu este, însă, unul nou în administrația județeană, Angela Bogea, fost deputat PRM, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău, fost șef la Resurse Umane în aceeași instituție și ulterior consilier județean PSD fiind cea care l-a făcut cunoscut. Ciprian Marius Bogea este fiul ei și poate asta a contat la fel de mult precum experiența de la DIPI în momentul în care a câștigat concursul de la CJ cu un scor de 192 de puncte din 200 posibile.
Faptul că a concurat singur nu are nici o relevanță în cazul de față.
O administrație cu legături de familie
Cazul Bogea ridică, din nou, o întrebare simplă: cât de mult mai este administrația județeană un spațiu al competenței și cât de mult a devenit un loc în care numele, relațiile și continuitățile familiale cântăresc greu?
Desigur, nimeni nu poate fi condamnat pentru faptul că lucrează în aceeași instituție cu un membru al familiei. Dar când astfel de situații se repetă, când funcțiile publice par să se concentreze în jurul acelorași nume, iar veniturile vin constant din bugetul public, întrebările devin legitime.
Consiliul Județean Bacău administrează bani publici, proiecte publice și decizii care privesc întreg județul. Tocmai de aceea, transparența nu este un moft, iar întrebările despre familiile din instituție nu sunt atacuri personale, ci exerciții necesare de igienă publică.
Valentin Bălănescu
