Se spune că Sânzienele sunt fete frumoase, care umblă prin păduri, dând florilor calități vindecătoare; ele iau parfumul florilor și îl transformă în leacuri pentru suferinzi. În noaptea de Sânziene se făceau vrăji de dragoste. Pentru obținerea unor recolte bogate, prin sate treceau Drăgaicele, fete îmbrăcate în haine bărbătești, care făceau urări de belșug înaintea seceratului. Acum înfloresc feriga, iarba-fiarelor, sânzienele, considerate plante magice prin excelență.
Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul are un temei biblic. Acest eveniment a fost în amănunt consemnat de Sfântul Luca, în Evanghelia Sa. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc cu șase luni înainte de cea a Domnului lisus Hristos, fiind atestată documentar începând cu secolele IV-V d.H., când s-a fixat definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost fixată la 24 iunie, pentru a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol, din perioada solstițiului de vara, 22-23 iunie.
Tradiții și superstiții populare
Sânzâienele sunt sărbătorite prin numeroase obiceiuri legate de natură, dragoste și protecția familiei. Dimineața zilei de 24 iunie, înainte de răsărit, oamenii culeg flori galbene de sânziene cu care împletesc coronițe. Acestea sunt aruncate pe acoperișul caselor sau pe grajdurile gospodăriei, însoțite de strigătul numelui celui căruia îi este destinată cununa. Dacă coronița rămâne pe acoperiș, se crede că va aduce sănătate, noroc și protecție în anul ce urmează. Dacă însă aceasta cade sau se desprinde, se spune că stăpânii casei vor avea parte de necazuri sau chiar de moarte înainte de vreme.
Un obicei frumos și legat de iubire este cel al fetelor care pun flori de sânziene sub pernă în noaptea sărbătorii, în speranța că își vor visa ursitul. Coronițele de sânziene lăsate peste noapte în grădini au puterea de a prevesti măritișul: dacă dimineața se găsesc pline de rouă, înseamnă că vara aceasta tânăra va găsi dragostea.
Tradiția mai spune că fetele și femeile care poartă flori de sânziene în păr sau la sân devin mai atrăgătoare și mai drăgăstoase, iar îndrăgostiții care se scaldă împreună în râu sau mare în ziua de Sânziene vor avea o dragoste trainică.
Sânzienele în legende și credințe
Legendele populare descriu Sfântul Ioan Botezătorul ca un personaj cu puteri divine, iar unele povești subliniază legătura sacră dintre sărbătoare și manifestările cerești. De exemplu, un basm spune că tatăl Sfântului Ion a văzut o priveliște cerească ilustrând puterea lui Dumnezeu în momentul în care fiul său se ruga. În unele zone, Sânzâienele sunt considerate zâne bune care veghează cu generozitate asupra oamenilor și agriculturii. Pedeapsa lor revine celor ce le lipsesc de respect, în timp ce binecuvântarea lor aduce recolte bogate, sănătate și noroc.
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc cu 6 luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Conform unor cercetători, fixarea Sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul la 24 iunie, s-a realizat pentru înlocuirea unor sărbători păgâne, care aveau loc în 22 şi 23 iunie, ce aveau un caracter agricol. Alţi specialiști afirmă că data de 24 iunie a fost fixată ținând cont de Sfânta Scriptură. Aici se precizează că zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl său, a tămâiat în sfântul altar, un loc în care numai arhiereul intra o singură dată pe an, în luna a şaptea, ziua a 10-a.
