O nouă inițiativă legislativă adoptată de Parlament introduce conturile individuale de investiții pentru pensie, un instrument voluntar prin care persoanele fizice vor putea economisi și investi bani pentru completarea veniturilor de la vârsta pensionării. Noutatea constă în faptul că aceste conturi nu vor funcționa ca o pensie clasică administrată de stat, ci ca un mecanism privat de economisire pe termen lung, prin intermediul societăților de servicii de investiții financiare.
Potrivit proiectului, conturile individuale de investiții pentru pensie, denumite CIIP, vor putea fi deschise de persoanele fizice rezidente în România care obțin venituri impozabile. Banii depuși vor putea fi investiți în instrumente financiare eligibile, precum obligațiuni listate, acțiuni listate, fonduri de investiții listate sau alte instrumente financiare oferite de societățile de servicii de investiții financiare, în condițiile legii.
Legea prevede două tipuri de conturi. Primul este contul cu regim de scutire fiscală, CIIP-S, în care contribuțiile sunt făcute din venitul net sau din alte disponibilități bănești ale titularului, iar regimul fiscal favorabil se aplică la momentul retragerii. Al doilea este contul cu regim de deductibilitate fiscală, CIIP-D, în care contribuțiile pot fi făcute din venituri brute din salarii sau activități independente, cu posibilitatea deducerii acestora la calculul bazei impozabile.
Pentru angajați, principalul avantaj este posibilitatea de a-și construi, în timp, o sursă suplimentară de venit pentru perioada pensionării. Contribuțiile sunt voluntare, iar titularul poate opta pentru administrare individualizată, prin decizii proprii de investiții, sau pentru administrare discreționară, în baza unui mandat acordat societății care administrează contul. În cazul conturilor cu deductibilitate fiscală, salariatul poate solicita angajatorului reținerea și virarea contribuțiilor în numele său.
Pentru angajatori, noul mecanism poate deveni un instrument de fidelizare și motivare a salariaților, mai ales în companiile care vor să ofere beneficii extra-salariale cu componentă de economisire pe termen lung. Procedural, angajatorul poate reține și vira contribuțiile către contul ales de angajat, dacă există o solicitare scrisă din partea acestuia.
Există însă și riscuri. Fiind vorba despre investiții pe piața de capital, valoarea sumelor acumulate poate fluctua, în funcție de evoluția instrumentelor financiare în care sunt plasați banii. Randamentele nu sunt garantate, iar titularii trebuie să țină cont de costuri, comisioane și de profilul de risc al investițiilor alese. Legea obligă societățile de servicii de investiții financiare să prezinte, înainte de deschiderea contului, un document informativ standardizat, care să explice tipurile de conturi, regimul fiscal, instrumentele eligibile, costurile, condițiile de transfer, moștenirea și riscurile asociate.
Proiectul prevede și măsuri de protecție pentru titulari. Activele din conturile CIIP trebuie evidențiate separat de celelalte active administrate de societățile de investiții, iar titularii au dreptul să transfere activele către o altă societate de servicii de investiții financiare. În caz de faliment al administratorului, titularii pot alege transferul către o altă societate, activele beneficiind de protecția prevăzută de legislația privind Fondul de compensare a investitorilor.
La decesul titularului, activele acumulate în cont revin moștenitorilor, potrivit Codului civil. Aceștia pot opta fie pentru transferul activelor într-un cont propriu de același tip, fie pentru retragerea lor printr-o plată unică, în condițiile prevăzute de lege.
Noua reglementare încearcă să stimuleze economisirea pe termen lung și investițiile private, într-un context în care presiunea asupra sistemului public de pensii este tot mai mare. Rămâne însă esențial ca viitorii titulari să înțeleagă că aceste conturi pot completa pensia, dar nu elimină riscul investițional și nu garantează automat un câștig.
Angela Croitoru
