Inspectorul general școlar Anca Egarmin a declarat, într-un interviu acordat Mesagerului de Bacău, că învățământul băcăuan s-a confruntat în ultimul an cu mai multe probleme presante.
Aproape 300 de elevi renunță anual la școală în județul Bacău
”Între 200 și 300 de elevi din județul Bacău nu își mai continuă studiile în fiecare an, dintr-un total de aproximativ 5.000 monitorizați în anumite cicluri de învățământ. Deși procentul poate părea redus, datele arată o tendință de creștere a abandonului școlar în ultimii ani”, ne-a declarant prof. Anca Egarmin.
Principalele cauze sunt dificultățile economice, migrația părinților, lipsa sprijinului familial și scăderea motivației pentru educație, mai ales în mediul rural. Specialiștii atrag atenția că fenomenul are efecte pe termen lung, afectând integrarea profesională a tinerilor și dezvoltarea economică a județului.
Raportată procentual, cifra poate părea redusă. Însă, analizată în dinamică și corelată cu evoluția ultimilor ani, aceasta indică o tendință de creștere care ridică semne de întrebare serioase privind stabilitatea sistemului educațional local.
Sute de completări de normă și restrângeri de activitate
În paralel cu scăderea numărului de elevi, sistemul educațional din județul Bacău se confruntă cu o altă provocare: reorganizarea normelor didactice. Aproximativ 400 de situații de completări de normă sau restrângeri de activitate au fost înregistrate la nivel județean.
Concret, există cadre didactice care nu mai pot realiza norma completă în școala unde sunt titulare, lipsindu-le două, patru sau chiar mai multe ore. În aceste cazuri, profesorii sunt nevoiți să își completeze norma în alte unități de învățământ, uneori în localități diferite.
”Deși astfel de situații sunt reglementate și pot fi soluționate în cadrul ședințelor publice de repartizare, ele generează incertitudine și presiune profesională. Pentru profesori, deplasările între școli înseamnă timp suplimentar, adaptare continuă și o organizare mai complicată a activității”, spune inspectorul general școlar.
Reprezentanții din sistem subliniază însă că aceste ajustări trebuie privite realist: scăderea populației școlare și reorganizarea rețelei de învățământ conduc inevitabil la redistribuiri. Nu toate restrângerile înseamnă pierderea postului, dar ele reflectă transformările profunde prin care trece sistemul educațional.
Relocările, o posibilă problemă majoră în municipiul Bacău
O altă provocare care se conturează în municipiul Bacău este legată de reabilitarea infrastructurii școlare. Modernizarea unităților de învățământ este necesară și așteptată de ani de zile, însă sincronizarea lucrărilor poate crea dificultăți logistice – ne amintim problemele majore cauzate de reabilitarea radicală a colegiului Vasile Alecsandri
”Dacă mai multe școli vor intra simultan în reabilitare – așa cum dorește administrația locală cu școala Al. I. Cuza, și colegiile Ferdinand I și Pedagogic – relocarea elevilor ar putea deveni o problemă majoră. Mutarea temporară în alte unități sau organizarea cursurilor în schimburi suplimentare pot duce la supraaglomerare și la prelungirea programului zilnic. Pentru elevi, acest lucru înseamnă oboseală și adaptare continuă. Pentru profesori, înseamnă reorganizarea orarului și, uneori, împărțirea spațiilor cu alte colective. Pentru părinți, apar dificultăți legate de program și transport”, subliniază prof. Anca Egarmin.
Autoritățile locale sunt chemate să gestioneze atent calendarul lucrărilor și soluțiile de relocare, astfel încât modernizarea infrastructurii să nu afecteze semnificativ procesul educațional.
Gabriel Pop
