În timp ce toate UAT-urile din județul Bacău cotizează anual sume consistente pentru funcționarea ADIS Salubrizare, sistemul care ar trebui să gestioneze deșeurile la nivel județean a ajuns într-un unui blocaj major: 65 de localități funcționează într-o stare de alertă declarată de impotența administrativă a celor de la asociația amintită, care nu au fost capabili să organizeze din timp o licitație. Evident că în această perioadă cheltuielile pentru primăriile afectate cresc, deci și pentru cetățeni, în ciuda contribuțiilor generoase plătite an de an.
La nivel de efort financiar, un proiect de hotărâre aflat pe masa Consiliului Județean arată dimensiunea efortului financiar: 1,6 milioane de lei de la Consiliul Județean Bacău, peste 1 milion de lei de la municipiul Bacău și zeci de mii de lei de la fiecare oraș și comună. Chiar și cele mai mici comune ajung să plătească în jur de 11.000 lei anual, în timp ce localitățile mai mari depășesc 30.000 sau chiar 40.000 de lei.
Putem estima că ar trebui să se strângă cel puțin 5 milioane de lei pentru funcționarea unei structuri care, cel puțin în acest moment, a dovedit că nu este capabilă să asigure continuitatea serviciului esențial de salubrizare în condiții normale.
Cât plătesc UAT-urile: de la municipii la comune
Județul Bacău: 1.600.000 lei
Municipiul Bacău: 1.087.000 lei
Onești: 110.000 lei
Moinești și Comănești: 66.000 lei fiecare
Pentru orașe și comune, cotizațiile sunt stabilite pe intervale de populație, astfel:
UAT-uri între 10.001 – 18.500 locuitori: aproximativ 44.000 lei
între 5.001 – 10.000 locuitori: aproximativ 33.000 lei
între 3.001 – 5.000 locuitori: aproximativ 22.000 lei
între 1.501 – 3.000 locuitori: aproximativ 16.500 lei
sub 1.500 locuitori: aproximativ 11.000 lei
Aceste sume se aplică tuturor comunelor membre ADIS, în funcție de încadrarea lor demografică.
Ce face, de fapt, ADIS cu banii- funcționare, monitorizare, pregătire, coordonare
Cotizațiile nu merg direct în colectarea gunoiului, ci în funcționarea structurii care gestionează întreg sistemul de salubrizare la nivel județean.
Conform statutului asociației și documentelor care stau la baza proiectului, banii sunt folosiți pentru:
-coordonarea și monitorizarea contractelor de salubrizare;
-relația cu operatorii și urmărirea respectării obligațiilor acestora;
-pregătirea investițiilor și accesarea de fonduri;
-funcționarea aparatului tehnic (personal, studii, consultanță);
-implementarea și ajustarea sistemului integrat de management al deșeurilor.
”Vă plătim de pomană!” – Val de acuzații către conducerea ADIS
Momentul în care factorii decizionali au fost convocați la Ședința pregătitoare declarării stării de alertă de la finalul lunii aprilie, a fost una destul de tensionată, cu acuze directe la adresa asociației. Țintele principale fiind Nina Chiper, președinta ADIS, și Cătălin Covaci. Cel mai vocal critic a fost primarul municipiului Moinești, Valentin Vieru, care, răbufnit furios la adresa executivului ADIS: ”Vă plătim de pomană!”. Nici președinta Consiliului Județean, Cristina Breahnă Pravăț, nu a menajat conducerea asociației, solicitând lămuriri clare cu privire la documentația defectuoasă care a dus la acest impas. Senzația a fost a unei rupturi extrem de vizibile între cea care conduce Consiliul Județean și persoanele din fruntea ADIS.
Deși ADIS este finanțată tocmai pentru a preveni astfel de situații – coordonare, contracte, monitorizare operatori – realitatea din teren arată exact opusul.
Un sistem pus sub semnul întrebării
Criza actuală scoate în evidență o problemă mai profundă: eficiența reală a unui sistem finanțat cu milioane de lei anual. Deși rolul ADIS este unul strategic – coordonarea întregului serviciu de salubrizare – blocajul actual ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionați acești bani. Cu privire la profesionalismul celor care l-au condus, ca să nu mai vorbim despre modul în care au fost selectați pe funcții.
Paradoxul este evident: un sistem susținut financiar de întregul județ ajunge, în momente-cheie, incapabil să-și îndeplinească funcția de bază.
Dincolo de cifrele din bugete și hotărâri de consiliu, episodul de la finalul lunii aprilie ridică o întrebare simplă, dar esențială: ce se întâmplă, concret, cu banii plătiți de UAT-uri, dacă în momentul critic sistemul se blochează?
Va fi interesant de urmărit în ședința Consiliului Județean Bacău dacă vor exista discuții și care va fi poziționarea consilierilor față de acest proiect.
Valentin Bălănescu
