O radiografie economică de amploare, realizată de publicația Turnul Sfatului din Sibiu și preluată rapid de toată presa centrală, scoate la iveală ierarhia banilor în România pentru anul 2025. În acest peisaj al miliardelor, județul Bacău confirmă statutul de pol de putere în regiunea Moldovei, situându-se în prima parte a clasamentului național, evident după județul Iași.

În peisajul economic național dominat autoritar de București, regiunea Moldovei oferă un tablou al contrastelor. În timp ce Capitala a strâns venituri de peste 17 miliarde de lei, echivalentul ultimelor 11 județe din clasament la un loc, județele din estul țării se luptă să găsească echilibrul între bugetele totale masive și capacitatea reală de a genera bani la nivel local.

Bacăul: Locul 12 la nivel național, dar cu o productivitate scăzută

Județul Bacău ocupă o poziție aparent solidă în clasamentul general al veniturilor totale, situându-se pe locul 12 în România, cu un buget de 3,32 miliarde de lei. Totuși, analiza detaliată a cifrelor scoate la iveală o vulnerabilitate structurală:

-Venituri locale: Din totalul bugetului, doar 1,37 miliarde de lei venituri generate local.
-Eficiență per capital: Fiecare băcăuan produce pentru bugetul local aproximativ 2.284 de lei. Deși suma este dublă față de ”polul sărăciei” (Caraș-Severin), ea rămâne mult în urma județelor din vest sau centru. Spre comparație, un locuitor din Sibiu generează 3.856 de lei, cu aproape 70% mai mult decât un băcăuan.
–Grad de dependență: Doar 41,25% din bugetul Bacăului provine din propriile resurse, restul fiind asigurat prin redistribuirea bugetului de stat.

Iași domină regiunea, Vaslui rămâne ”la coadă”

La nivel regional, Iașiul rămâne motorul Moldovei, fiind al doilea cel mai bogat județ din țară după București, cu venituri totale de peste 5 miliarde de lei. Totuși, eficiența colectării locale în Iași (3.001 lei/locuitor) este depășită de județe precum Bihor sau Constanța.

În cealaltă extremă se află județele din nordul și sudul regiunii:

Suceava impresionează prin venituri totale (3,88 miliarde lei), dar are o pondere a veniturilor locale de sub 39%.
Vaslui și Botoșani continuă să fie zone de vulnerabilitate extremă. Vasluiul, în special, figurează cu unul dintre cei mai mici raporturi de venituri proprii din țară (doar 30,37%), fiecare locuitor producând pentru bugetul local doar 1.886 de lei.

Concluzia cifrelor: O bogăție alimentată de subvenții

Datele pentru 2025 confirmă o realitate dură pentru județele Moldovei: deși sumele care trec prin bugetele județene sunt mari, ele nu reflectă neapărat o economie locală puternică. Județe precum Bacău sau Neamț supraviețuiesc în mare măsură prin mecanismul guvernamental de echilibrare. Fără injectări de capital din centru, capacitatea administrativă de susținere publică de bază este limitată, în condițiile în care forța economiei locale rămâne încă departe de performanțele înregistrate în Transilvania sau Banat.

Gabriel Pop