O nouă metodă de înșelătorie face ravagii în România. Este un scenariu demn de un film de suspans, dar cu consecințe financiare cât se poate de reale. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Poliția Română au emis o alertă urgentă: infractorii se dau drept autorități pentru a te convinge să le transferi de bunăvoie toți banii.
Iată cum funcționează „țeapa” și cum te poți proteja:
Atacatorii din mediul online folosesc un nou scenariu, extrem de bine construit și care implică mai multe persoane care susțin că sunt inspectori de politie și, ulterior, reprezentanți ai unor bănci, de obicei BNR. Totul începe cu un apel telefonic, în care atacatorul se prezintă ca fiind polițist și îți spune că cineva încearcă să facă credite bancare în numele tău.
Pentru a părea credibil, acesta îți comunică date personale reale și îți oferă detalii despre un presupus suspect care ar fi făcut credite în numele tău la diverse bănci, oferind ca dovadă în acest sens, de regulă pe WhatsApp, documente false precum legitimații de polițist sau citație pentru a se prezenta la audieri.
Victima este supusă unui nivel ridicat de stres, fiind tratată drept suspectă într-un dosar de fraudă. Pentru a accentua acest efect, atacatorii o informează și de faptul că în câteva zile ar urma să aibă loc o percheziție la domiciliu în acest sens. Astfel, victima este rugată să declare dacă deține în casă numerar în valoare mai mare de 1.000 de euro sau 5.000 de RON, pentru că sumele respective ar putea fi confiscate.
Ulterior, apelantul inițial te redirecționează către o altă persoană care pretinde că reprezintă o instituție financiară sau chiar Banca Națională. Motivul invocat este continuarea procedurilor de anulare a respectivelor cereri false de credit. Această a doua persoană poate iniția inclusiv apeluri video și îți poate arăta legitimații sau documente falsificate. După afișarea rapidă a documentelor falsificate, ca și în cazul apelantului anterior, conversația continuă în variantă audio pe aplicația de mesagerie, de obicei pe WhatsApp.
Sub pretextul „protejării banilor” sau „blocării creditelor”, ești ghidat pas cu pas să accesezi aplicațiile bancare, să soliciți un credit și să retragi sume de bani. În etapa finală, ți se cere să transferi banii către ATM-uri de criptomonede sau alte sisteme prezentate ca fiind „securizate”. În realitate, banii ajung direct în posesia atacatorilor.
Recomandări de securitate:
Nicio instituție din România – nici Poliția, nici Banca Națională, nici băncile – nu îți vor cere vreodată să iei un credit, să retragi bani sau să faci transferuri pentru „protejarea fondurilor”. Nu iți vor cere niciodată date sensibile telefonic, accesarea unor conturi sau link-uri și efectuarea unor tranzacții.
Dacă primești un astfel de apel, închide imediat conversația și verifică informațiile direct cu instituțiile oficiale.
Nu oferi date personale, de autentificare sau bancare și nu urma instrucțiuni primite telefonic. Dacă totul este urgent și grav, cel mai probabil este vorba despre o capcană, iar atacatorii vor să te emoționeze pentru a acționa impulsiv.
Dacă ai furnizat date bancare sau ai făcut transferuri de bani la cerere în urma unor astfeld e apeluri, contactează de urgență banca, iar apoi depune o plângere la Poliție.
Raportează incidentele la 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro.
