Luni, 6 aprilie, Centrul de Afaceri și Expoziții din Bacău a devenit punctul de convergență al decidenților locali și regionali, într-o ședință de lucru considerată esențială pentru viitorul județului. Tema centrală: fundamentarea Planului de Parteneriat Național Regional (PPNR) pentru perioada 2028–2034, document strategic care va ghida accesarea fondurilor europene în următorul exercițiu financiar.
Directorul Vasile Asandei, aflat la conducerea Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a subliniat diferențele majore dintre actualul exercițiu 2021–2027 și cel viitor. România are propusă de către Comisia Europeană o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034 — o oportunitate considerabilă, dar condiționată de maturitatea proiectelor și capacitatea administrativă.
În acest context, primarii din județ au intervenit pentru a-și susține prioritățile locale. Un discurs consistent a aparținut edilului municipiului Bacău, Lucian Stanciu Viziteu, care a pus accent pe infrastructură și pe schimbarea paradigmei în ceea ce privește planificarea urbană.
”În acest exercițiu am făcut ceva ce nu s-a mai făcut la Primăria Bacău: am fost în avans cu proiectele europene. Parcurile Gherăești și Cancicov au început înainte de semnarea contractelor de finanțare, iar acum avem deja banii rambursați”, a declarat acesta.
Privind spre 2028–2034, administrația locală mizează pe proiecte de anvergură care să rezolve una dintre cele mai presante probleme ale orașului: mobilitatea urbană. În centrul acestor planuri se află construcția unui al doilea pod peste râul Bistrița și realizarea unor pasaje subterane menite să decongestioneze traficul în zonele critice. Aceste investiții ar putea marca o schimbare structurală în modul în care se circulă în municipiu, în condițiile în care infrastructura rutieră actuală este adesea depășită de volumul de trafic. Pasajele subterane, în special, sunt văzute ca soluții pentru fluidizarea intersecțiilor intens circulate, reducerea timpilor de deplasare și scăderea nivelului de poluare.
Pe lângă marile proiecte de infrastructură, strategia administrației include și intervenții de regenerare urbană și extindere a spațiilor verzi. ”Încercăm să oferim alternative pentru o mobilitate mai puțin poluantă și mai ecologică”, a mai subliniat primarul.
Un punct aparte îl reprezintă zona Parcului Olimpic, considerată unică la nivel național. Autoritățile locale își propun reabilitarea integrală a acesteia, în măsura în care viitoarele axe de finanțare europene vor permite astfel de investiții.
În ansamblu, direcția este clară: Bacăul încearcă să treacă de la intervenții punctuale la o viziune integrată, în care infrastructura mare — poduri, pasaje, artere — se completează cu proiecte de regenerare urbană și politici de mediu. Rămâne însă de văzut dacă aceste planuri ambițioase vor reuși să se transforme în proiecte mature, finanțabile și, mai ales, implementate la timp.
Gabriel Pop
