Camera de Comerț și Industrie Bacău a prezentat, într-un material sintetic, starea economiei județului Bacău pentru anul 2025, evidențiind principalele evoluții, vulnerabilități și direcții de acțiune pentru mediul de afaceri local.
La prezentarea documentului au participat Cristina Breahnă-Pravăț, președinta Consiliului Județean Bacău, Andreea Negru, prefectul județului Bacău, senatoarea Daniela Ștefănescu (AUR) și deputații Mircea Fechet (PNL), Costel Dunavă (PSD), Teodor Lazăr (USR) și Robert Alecu (ACT).
Radiografia oficială a economiei județului arată un contrast puternic între numărul mare de firme înregistrate și realitatea activității economice. Deși în evidențe apar peste 91.000 de operatori economici, doar puțin peste un sfert mai funcționează efectiv. Indicatorii relevă o economie fragilă, dezechilibrată teritorial și aflată sub presiune structurală.
Peste jumătate dintre firme au fost radiate
Din totalul de 91.412 operatori economici înmatriculați în județ:
- 51.453 firme (56%) sunt radiate
- 6.219 (7%) sunt inactive juridic
- 3.980 (4%) sunt nefuncționale
- 5.406 (6%) sunt inactive fiscal
- Doar 14.869 persoane juridice și 9.485 persoane fizice autorizate înregistrează cifră de afaceri pozitivă
În realitate, doar 27% dintre firmele înmatriculate sunt active economic.
Această rată ridicată de mortalitate antreprenorială indică dificultăți persistente în menținerea afacerilor: instabilitate legislativă, presiune fiscală, acces dificil la finanțare și birocrație excesivă.
Antreprenoriatul, mult sub media europeană
Un indicator esențial al dezvoltării economice este numărul de IMM-uri la 1.000 de locuitori. În județul Bacău, acesta este de 25 IMM-uri la mia de locuitori, comparativ cu media europeană de 58–60.
Diferențele interne sunt semnificative:
- Zona Bacău: 48 IMM-uri / 1.000 locuitori
- Zona Bistrița–Siret: 23
- Zona Onești: 21
- Valea Muntelui: 15
- Siret–Zeletin–Tutova: 9
În mediul urban există 39 IMM-uri la 1.000 locuitori, în timp ce în rural doar 14.
Disparitățile economice dintre zonele județului sunt evidente și riscă să se adâncească în lipsa unor intervenții strategice.
O economie dominată de servicii
Structura firmelor active arată o concentrare majoră în sectoare cu valoare adăugată redusă:
- Servicii diverse – 51%
- Comerț – 26%
- Construcții – 13%
- Industrie – 8%
- Agricultură – 2%
Aproximativ 90% dintre firme activează în servicii, comerț și construcții. Industria și agricultura, sectoare cu potențial productiv și exportator, au o pondere modestă.
Această structură face economia vulnerabilă la fluctuații și limitează capacitatea de creștere sustenabilă.
Scăderi importante în cifrele de afaceri
Datele arată o contracție în mai multe domenii:
- Agricultură: –30%
- Industrie: –25%
- Industria prelucrătoare: –31%
- Industria alimentară: –25%
- Industria lemnului: –20%
- Comerț intermediar: –50%
- IT&C: –18%
- Servicii diverse: –14%
Declinul din industrie și IT este deosebit de îngrijorător, fiind sectoare care pot genera valoare adăugată ridicată și locuri de muncă bine plătite.
Reduceri de personal în sectoare-cheie
Scăderea activității economice se reflectă și în piața muncii:
- Agricultură: –9%
- Industrie: –3%
- Industria lemnului: –16%
- Industria prelucrătoare: –12%
- Comerț intermediar: –28%
- IT&C: –23%
- Intermedieri financiare: –7%
- Servicii diverse: –3%
Reducerea angajărilor în domenii tehnice și industriale afectează stabilitatea pe termen lung și contribuie la migrația forței de muncă.
Deficit comercial de aproape jumătate de miliard de euro
În 2024, balanța comercială a județului a înregistrat:
- Importuri: 1,514 miliarde euro
- Exporturi: 1,059 miliarde euro
- Deficit: 455 milioane euro
Dezechilibrul arată că economia locală consumă mai mult decât produce pentru export, ceea ce afectează competitivitatea regională.
Ce soluții sunt propuse de Camera de Comerț Bacău?
Pentru redresarea mediului economic, documentul propune un set concentrat de măsuri structurale.
În primul rând, este necesară stabilitate legislativă și fiscală, pentru a permite firmelor să își planifice investițiile pe termen mediu și lung.
În paralel, se propune reducerea fiscalității și a birocrației, simplificarea procedurilor administrative și diminuarea costurilor pentru firme, astfel încât antreprenorii să fie încurajați să rămână activi și să se dezvolte.
Un alt element esențial este accesul mai facil la finanțare, prin condiții mai avantajoase și proceduri mai rapide de creditare.
Documentul subliniază și reforma sistemului educațional, în special a învățământului profesional și tehnic, pentru a asigura forță de muncă adaptată cerințelor pieței.
Totodată, este considerată prioritară modernizarea infrastructurii de transport și dezvoltarea infrastructurii de afaceri — parcuri industriale, incubatoare, zone economice — pentru reducerea disparităților teritoriale.
Nu în ultimul rând, se pune accent pe întărirea autorității statului, depolitizarea administrației și combaterea corupției, în vederea asigurării unui climat concurențial echitabil și predictibil.
O provocare strategică
Imaginea economiei județului Bacău în 2025 este una cu semnale clare de alarmă: puține firme active raportat la totalul înmatriculărilor, densitate scăzută a IMM-urilor, scăderi în sectoare productive și un deficit comercial important.
Provocarea nu mai este doar economică, ci strategică. ”Fără măsuri coerente și aplicate consecvent, județul riscă să adâncească decalajele față de media europeană și față de alte regiuni din țară. Miza următorilor ani este clară: transformarea unei economii fragile într-una competitivă, capabilă să genereze investiții, locuri de muncă și dezvoltare durabilă”, concluzionează Doru Simovici, președintele Camerei de Comerț și Industrie Bacău.
Gabriel Pop
