Noua avarie (nu este prima și nu va fi nici ultima) de pe aducțiunea Valea Uzului–Bacău, care a afectat alimentarea cu apă a municipiului și a unor localități din județ, readuce în discuție responsabilitatea pentru funcționarea unui serviciu public esențial.

Pentru băcăuani afectați de avariile repetate, de cele mai multe ori dezinformați cu privire la cei care au în responsabilitate aprovizionare cu apă a localităților care fac parte din CRAB momentul actual ar trebui să fie unul al lămuririlor clare. Pentru început, să vedem cine sunt acționarii societății, cine o conduc și care, normal, fac și profit destul de mare.

Acționari majoritari Primăria Bacău și Consiliul Județean, peste 97%

Potrivit datelor publice, Municipiul Bacău este acționarul majoritar al CRAB, cu 51,36% din capitalul social. Județul Bacău deține 45,83%, iar restul acțiunilor este împărțit între mai multe orașe și comune din județ. Ceea ce înseamnă că responsabilitatea nu poate fi pasată de la Primărie la Consiliul Județean sau invers. Municipiul Bacău, ca acționar majoritar, are pârghii importante în supravegherea companiei. Județul Bacău, al doilea acționar, deține la rândul său o participație decisivă în structura operatorului regional.

Primăria Bacău, prin primar, a reacționat la criza care-i afecta pe cetățeni ( vezi aici) , spunând că va convoca conducerea CRAB la o discuție, în care va cere să vadă cum s-a acționat în această criză. Consiliul Județean, pe pagina lor oficială vorbește despre Turul României la ciclism.

O tăcere care nu arată decât neputință administrativă într-o problemă de importanță virală pentru mare partea locuitorilor județului.  Explicația poate veni de la realitățile politice ale județului, este mai simplu să arunci un primar USR în groapa cu lei decât să-ți asumi și tu partea ta de vină. Sau mai există una, nu se face comunicare până nu este aprobată la partid.

Cine conduce efectiv CRAB?

Conducerea executivă a CRAB este asigurată de Doru Constantin, director general, alături de Daniela Costraș, director general adjunct, Raluca Popa, director comercial, Gabriela Luiza Gherasim, director economic, și Nicolae Zaharia, director operațiuni.

Consiliul de Administrație este condus de Ovidiu Leonard Turcu, președinte și membru neexecutiv. Din CA mai fac parte Luminița Popovici, Bogdan Filip și Raluca Popa, membru executiv.

Conducerea executivă răspunde de activitatea curentă a companiei, de exploatarea sistemelor și de organizarea intervențiilor. Consiliul de Administrație are rol de supraveghere, iar acționarii trebuie să urmărească modul în care sunt îndeplinite obiectivele companiei și investițiile necesare.

Întrebarea firească este dacă și-au făcut treaba, pe măsura atribuțiilor pe care le au, recompensate cu salarii mai mult decât decente. Directorul general al societății avea în 2025 un salariu de peste 4.700 de euro. În metri cubi de apă plătiți de populație salariul este apocaliptic. Dacă întrebi toți cetățenii din județ răspunsul la întrebare este NU, cu amendamentul că ar răspunde așa și o mare parte a angajaților societății.

Profit 45 milioane de lei în ultimii doi ani

În 2025, Compania Regională de Apă Bacău SA a raportat o cifră de afaceri de 172,58 milioane de lei, un profit net de 21,97 milioane de lei și 673 de salariați. Cu un an înainte, profitul net fusese de 23,18 milioane de lei. Adică peste 5 milioane de euro, bani care, administrați eficient ar însemna câțiva km de conducte noi sau investiții importante în epurare, aducțiuni.

Cifrele sunt importante într-un moment în care populația suportă tarife mult prea  ridicate pentru apă și canalizare, raportat la serviciile oferite, la salarii, iar infrastructura cedează în mod repetat. Ele nu înseamnă că  automat profitul poate fi direcționat integral către înlocuirea magistralelor vechi: lucrările majore presupun proiecte, avize, achiziții și finanțări consistente, inclusiv europene.

Dar ridică o întrebare legitimă: ce investiții anuale sunt făcute din resursele proprii ale operatorului pentru prevenirea avariilor, reabilitarea conductelor vulnerabile și asigurarea unor rezerve de apă funcționale? Nu la nivel declarativ, clare și vizibile. Este o temă pentru întâlnirea cu conducerea CRAB de la primărie.

În acest context, băcăuanii au dreptul să ceară răspunsuri clare: câți bani au fost alocați anual pentru înlocuirea și modernizarea conductelor, care sunt tronsoanele cu risc ridicat, de ce soluțiile de rezervă nu reduc efectele avariilor și ce termene există pentru ca alimentarea cu apă să nu mai depindă de aceeași infrastructură fragilă.

După fiecare avarie, cetățenii primesc explicații despre conducte vechi și intervenții dificile. Dar după ani de întreruperi, întrebarea rămâne aceeași: dacă CRAB raportează profituri de zeci de milioane de lei, iar apa este plătită lunar de populație, salariile șefilor vin cu regularitate de ceasornic, cine răspunde pentru faptul că robinetele rămân goale?

Valentin Bălănescu

Pentru conformitatem, lista acționarilor de la CRAB