În timp ce alte administrații din țară se modernizează prin digitalizare și transparență, Consiliul Județean (C.J.) Bacău pare să refuze deschiderea spre dialog. Condusă de o majoritate PSD care a evitat reformele reale, instituția gestionează județul într-un mod închis: marile decizii directe, sunt anunțate fără consultări și fără a oferi presei sau cetățenilor ocazia de a pune întrebări.
Ieri, CJ Bacău a aprobat cu o unanimitate previzibilă bugetul județului pentru anul 2026. Vorbim despre un buget de 696,5 milioane lei, o sumă care va dicta direcția județului în următorul an. Cu toate acestea, cetățenii nu au avut parte de o conferință de presă în care conducerea să explice prioritățile sau să justifice deciziile. În schimb, s-a apelat la metoda deja clasică: o declarație seacă pe Facebook, o zonă unde întrebările pot fi ignorate cu ușurință. Preferința de a sta în spatele unui ecran decât în fața jurnaliștilor este clară. Ecranul nu pune întrebări.
2026: Anul ”austerității” după un 2025 al ”risipei”?
Discursul oficial ne prezintă un buget al ”responsabilității și prudenței”, forțat de alocările guvernamentale mai mici. Aparatul propriu promite reduceri masive:
-Cheltuielile materiale se taie la jumătate (50%).
-Cheltuielile salariale scad de la 103 milioane lei (în 2025) la 94 milioane lei (în 2026).
Aceste cifre ridică însă o întrebare legitimă: dacă acum se poate funcționa cu 9 milioane de lei mai puțin la capitolul salarii, ce s-a întâmplat în 2025? A fost anul trecut unul al risipei pe care acum băcăuanii trebuie să o deconteze? Fără o analiză a execuției bugetare de anul trecut, pe care C.J. o trece sub tăcere, aceste reduceri par mai degrabă o cosmetizare forțată de golurile din visterie.
Creditul de 64,5 milioane lei – Soluția pentru un județ pe datorie
Dincolo de cifre despre ”dezvoltare” (care reprezintă 53% din buget), realitatea este că CJ Bacău nu se poate susține din resurse proprii. Consilierii au aprobat ieri contractarea unui credit de 64,5 milioane lei, motivat ca fiind necesar pentru a asigura cofinanțarea proiectelor prin P.N.R.R. și ”Anghel Saligny”.
Ar fi interesantă o dezbatere despre dezbaterea care a dus la îndatorarea județului cu o asemenea suma. Sub eticheta unei ”limitări prudente”, se ascunde faptul că stabilitatea financiară a județului depinde acum de bănci, într-un moment în care contextul economic este deja descris de conducere ca fiind „complicat”. Și ar fi fost interesantă o previzionare a ratelor lunare pe care județul – adică cetățenii votanți – le va avea de plătit în viitorul apropiat. Cu sau fără perioadă de grație la rate.
Aprobarea bugetului în unanimitate, fără dezbatere reală și fără transparență, subliniază modul în care funcționează al Consiliului Județean Bacău. Când o instituție publică refuză să organizeze conferințe de presă pentru a justifica modul în care să cheltuiește sute de milioane de lei, mesajul transmis cetățenilor este unul clar: părerea voastră nu contează, noi doar vă informăm ce am decis.
Băcăuani rămân cu o întrebare amară: este acest buget cu adevărat unul al ”responsabilității” sau doar un ultim efort de supraviețuire al unui sistem administrativ care refuză să se schimbe?
Gabriel Pop
