În decembrie 1989, cu doar câteva săptămâni înainte de prăbușirea regimului Ceaușescu, platforma petrochimică Borzești – unul dintre cele mai mari complexe industriale din România – era zguduită de incidente tehnice, opriri de instalații și probleme de aprovizionare. Aceste episoade nu au apărut niciodată în presa oficială a vremii. Ele apar însă în documente interne ale Securității din Bacău, trimise către Departamentul Securității Statului și către conducerea Ministerului de Interne.
Rapoartele, redactate într-un limbaj tehnic și sec, descriu o realitate industrială mult mai fragilă decât imaginea oficială a unei economii socialiste aflate în plină performanță.
Incendiu la Rafinăria Borzești
Unul dintre rapoarte consemnează un incendiu izbucnit în seara zilei de 3 decembrie 1989, la Rafinăria Borzești.
Documentul precizează exact locul și momentul incidentului: „În ziua de 3.XII.1989, orele 21,25, la Rafinăria Borzești, la pompa nr. 4 din cadrul instalației de separare (orto-xilen–etilbenzen‑2), a avut loc un început de incendiu.”
Focul a fost stins rapid de muncitorii din instalație și de formația civilă de pompieri. Dar cauza incidentului ridică întrebări despre starea tehnică a instalațiilor.
Raportul mai notează: „Incendiul s-a produs datorită dezeteanșeizării pompei.”
Un detaliu trecut aproape discret în document sugerează însă o problemă mai largă: instalația nu funcționa în regim normal de producție: „Instalația, din lipsă de materie primă, se afla în recirculare.”
Cu alte cuvinte, una dintre instalațiile rafinăriei nu producea efectiv, ci funcționa într-un regim tehnic provizoriu, impus de lipsa materiilor prime.
Avarie într-o instalație cu mercur
Un alt raport al Securității descrie un incident produs la Uzina Chimică din cadrul Combinatului Petrochimic Borzești, într-o instalație de electroliză cu mercur – una dintre cele mai sensibile din punct de vedere tehnologic.
Potrivit documentului, în ajunul zilei de 13 decembrie 1989 s-a produs o defecțiune electrică în sistemul de alimentare al pompelor care vehiculau mercurul.
„A avut loc un șoc electric datorat unui contact imperfect în sistemul de alimentare cu energie electrică a pompelor ce vehiculează mercurul.”
Defecțiunea a produs un efect în lanț în interiorul instalației:
„Datorită acestui fenomen a crescut concentrația de hidrogen în 8 celule de mercur care, răbufnind, au spart cauciucul de protecție de deasupra lor.”
Instalația a fost oprită imediat.
„Instalația este oprită, urmând a fi pusă în funcțiune în cursul zilei de 14.XII.1989.”
Raportul precizează că nu au existat victime, însă descrierea tehnică sugerează cât de aproape putea ajunge instalația de o avarie majoră.
Instalații oprite și producție afectată
Cel mai relevant document pentru starea reală a platformei Borzești este însă raportul care descrie oprirea mai multor instalații industriale în urma unei defecțiuni la rețeaua de ape industriale.
Pentru remedierea avariei au fost oprite trei instalații importante: „Fenol”, „Butadienă” și „S.B.R.-1”.
Rapoartele Securității notează inclusiv capacitățile de producție ale acestor unități.
„Instalația de producere a fenolului este deservită de 30 de oameni și produce 150 de tone în 24 h (funcționează la capacitatea de 80–90 t/24 h).”
„Instalația „Butadienă” este deservită de 50 de persoane, cu capacitatea de 260 tone/24 h.”
„Instalația „S.B.R.-1” este deservită de 40 de oameni și are capacitatea de 280 tone/24 h, funcționând la 120–160 tone/24 h.”
În același document apare însă una dintre cele mai importante constatări: „Menționăm că cele 3 instalații nu funcționau la întreaga capacitate datorită lipsei de materie primă.”
Este o recunoaștere oficială, într-un document intern al aparatului de securitate, că marile unități industriale ale României socialiste funcționau deja sub capacitate din cauza problemelor de aprovizionare.
O industrie supravegheată de Securitate
Toate aceste rapoarte sunt trimise de Inspectoratul Județean Bacău al Ministerului de Interne către structurile centrale ale statului – Direcția a II‑a, Direcția Economică și Statul Major al Ministerului. Toate aceste documente au ajuns să poată fi consultate public după ce au fost puse la dispoziția comisiei care a cercetat activitatea Securității în perioada de dinainte, din timpul și imediat după revoluție.
Privite astăzi, aceste documente oferă o imagine rară asupra realității industriale din ultimele zile ale regimului Ceaușescu.
În spatele rapoartelor triumfaliste despre planuri îndeplinite și producții record, platforma Borzești funcționa deja într-un echilibru precar: instalații în recirculare, producție limitată de lipsa materiilor prime și incidente tehnice care puteau scăpa oricând de sub control.
Valentin BĂLĂNESCU
