Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 21 noiembrie Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi sărbători mari, cunoscută în popor sub numele de Vovidenie.

Tradiția spune că Fecioara Maria, la doar trei ani, a fost dusă de părinții Ioachim și Ana la Templul din Ierusalim, împlinind făgăduința făcută lui Dumnezeu.
Pentru românii de altădată, Vovidenia era noaptea în care lumina învinge întunericul iernii. Oamenii aprindeau lumânări și focuri care nu se stingeau până dimineața, priveau cerul și ghiceau vremea și rodul anului viitor: vreme caldă de Vovidenie însemna an rodnic și blând.
Este sărbătoarea „vederii”: tinerele își aflau ursitul privind în fântână la lumina unei lumânări, bolnavii de ochi se spălau cu apă sfințită de lumânare, iar bătrânii spuneau că în această noapte cerurile se deschid, comorile ard cu flacără albastră și rugăciunile au putere mai mare.
Tot acum se aprind lumânări pentru cei adormiți fără lumânare, pentru copiii nebotezați și pentru cei morți năprasnic, cu pomeni și praznice pentru odihna lor.

Ziua este legată și de Filipii de iarnă, protectorii lupilor, și deschide, împreună cu Sântandrei și Sfântul Nicolae, cea mai încărcată perioadă magică a iernii, pe care etnologii o numesc Anul Nou dacic.
Fiind în Postul Crăciunului, Biserica dă dezlegare la pește, iar credincioșii sunt chemați la rugăciune pentru sănătatea copiilor, pace sufletească și iertarea păcatelor.
Vovidenia rămâne, dincolo de obiceiuri, o sărbătoare a speranței: un îndemn de a aduce lumină în casă și în suflet, chiar în inima întunericului de noiembrie.
Denisa Popa




