Cele cinci confederații sindicale reprezentative din România solicită retragerea imediată a proiectului Legii salarizării și se retrag din consultări, invocând un proiect defectuos care generează tensiuni sociale. Analiza sindicală arată că economiile bugetare realizate în primele șase luni din 2026 depășesc semnificativ valoarea jalonului PNRR aferent legii, respingând astfel necesitatea adoptării în grabă a actului normativ.
Toate cele 5 confederații sindicale reprezentative la nivel național, Confederatia Nationala Sindicala „Cartel ALFA”, CNSLR – Frăţia, Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN, Confederația Sindicatelor Democratice din România și Blocul Național Sindical (BNS) solicită tuturor partidelor politice parlamentare oprirea oricărui demers parlamentar în ceea ce privește proiectului Legii salarizării în sectorul public.
COMUNICAT DE PRESĂ- 23 iulie 2026
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național solicită retragerea de urgență a proiectului Legii salarizării în sectorul public.
Cele cinci confederații sindicale cer retragerea imediată a Legii salarizării și reluarea procesului într-un cadru de dialog social real.
Toate confederațiile sindicale resping actualul proiect al Legii salarizării: „Nu vom mai participa la nicio consultare”
Cele 5 confederații sindicale reprezentative la nivel național, Confederația Național Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) solicită tuturor partidelor politice parlamentare oprirea oricărui demers parlamentar în ceea ce privește proiectului Legii salarizării în sectorul public.
Vă informăm că ne retragem din orice consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate, din cauza timpului extrem de scurt ramas la dispoziție.
Solicităm ca, după învestirea unui nou Guvern cu puteri constituționale depline, să reluăm procesul de elaborare a noii Legi a salarizării în cadrul unui mecanism de dialog social real și instituționalizat.
Considerăm că este necesară și posibilă construirea, într-un termen de maximum șase luni, a unui proiect legislativ echilibrat, sustenabil și predictibil, care să respecte principiile echității, transparenței și consultării autentice și care să nu conducă la pierderi de venituri pentru niciuna dintre categoriile bugetare.
Ceea ce ni se propune ca reformă în sistemul public este un proiect prost conceput care deja generează convulsii sociale grave, scandaluri publice, proteste, demonstrând că nu beneficiază nici de consens social, nici de acceptarea celor pe care îi afectează în mod direct.
Pretinsa reformă care ni se propune astăzi este, în realitate, un proiect defectuos, care a generat deja tensiuni sociale grave și proteste. Aceasta este dovada clară că inițiativa nu beneficiază de consens și este respinsă tocmai de cei pe care îi afectează direct. Încercările repetate de a îmbunătății proiectul prin corecții punctuale nu fac decât să agraveze dezechilibrele, deschizând calea pentru o avalanșă de litigii în instanță.
În contextul în care:
-bugetul pentru 2026 a fost adoptat cu întârziere;
-cu un guvern interimar care nu a mai putut adopta ordonanțe de urgență sau face angajari de noi cheltuieli.
Evaluarea pe care am făcut-o asupra execuției bugetare, raportată la bugetul aferent primelor două trimestre din 2026, arată că:
În prima jumătate a anului s-au înregistrat cheltuieli totale ale bugetului general consolidat reprezentând aproximativ 19,79% din PIB, în condițiile în care programarea bugetară pentru primele 2 trimestre prevedea cheltuieli totale reprezentând 22,1% din PIB.
Ca urmare economia înregistrată în primele 6 luni este de aprox. 2,3% din PIB, adică 47 mld. lei. (cca 9 miliarde de euro);
La nivelul bugetului de stat economiile privind cheltuielile de personal pentru primele 6 luni ale anului se estimează că ajung la 3,67 miliarde de lei (adica cca. 700 milioane de euro);
La nivelul Bugetului Consolidat General (BCG), economiile totale estimate pentru primele șase luni pentru cheltuielile de personal sunt de aprox. 2,47 miliarde de lei (adica cca 500 milioane de euro), în condițiile în care la nivelul bugetelor locale, analiza indică depășiri ale cheltuielilor de personal prevăzute în primele 6 luni de 542 milioane de lei.
Aceste date demonstrează că discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză majoră dacă nu ar încasa aproximativ 770 milioane de euro aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice.
Economiile realizate în primele 6 luni ale anului la nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, inclusiv la nivelul cheltuielilor de personal, depășesc semnificativ nivelul încasărilor din PNRR pentru îndeplinirea jalonului de adoptare a legii salarizării în sectorul public.
Solicităm Guvernului interimar să oprească imediat această campanie de dezinformare! Cele 770 milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare, ceea ce infirmă retorica potrivit căreia România ar fi obligată să adopte în grabă o lege profund defectuoasă sau să introducă noi taxe și impozite pentru a evita un colaps financiar.
Solicităm retragerea imediată a proiectului și reluarea întregului proces pe baze profesioniste, transparente și fundamentate.
În același timp, recomandăm partidelor politice parlamentare să își concentreze eforturile asupra celorlalte cinci reforme care trebuie adoptate cu prioritate și care nu generează controverse majore. Legea salarizării trebuie lăsată în responsabilitatea unui Guvern cu puteri depline, rezultat în urma unui proces politic stabil, capabil să organizeze consultări reale cu partenerii sociali și cu toate instituțiile implicate.
România are nevoie de o lege a salarizării construită în mod riguros, bazată pe criterii obiective, să reducă inechitățile, nu să creeze altele noi, o lege echitabilă pentru toți salariații din sectorul public și sustenabilă din perspectiva finanțelor publice. O asemenea reformă nu poate fi realizată prin improvizație, presiune și termene artificiale, ci prin dialog social autentic, expertiză și responsabilitate față de interesul public.
CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA – FRĂȚIA
CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ „CARTEL ALFA”
CONFEDERAȚIA SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA
CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ „MERIDIAN”.
BLOCUL NAȚIONAL SINDICAL (BNS)
