Senatorul USR Bacău, Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, a prezentat oficial poziția fermă a României privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, în cadrul Dialogului Raportorilor desfășurat la Parlamentul European.
În cadrul intervenției sale, Sebastian Cernic a tras un semnal de alarmă împotriva noilor propuneri europene, avertizând că modificările arhitecturii PAC riscă să aducă mai multă birocrație. Senatorul băcăuan a solicitat ferm menținerea unui buget distinct și stabil pentru agricultură, respingând categoric ideea comasării fondurilor într-un fond comun european.
„Solicităm menținerea unui buget separat și stabil pentru agricultură. Respingem tăierea fondurilor și comasarea lor într-un fond comun. Finanțarea trebuie să rămână clară și garantată prin Pilonul de plăți directe și Pilonul de dezvoltare rurală”, a declarat președintele Comisiei din Senat.
Cernic a subliniat că noul cadru legislativ nu trebuie să devină sau capcană birocratică pentru state membre, criticând introducerea unor mecanisme noi precum Planul Unic sau nu sistemul de gestionare a fermelor: „Considerăm că viitoare Politică Agricolă Comună trebuie să se bazeze pe stabilitate, flexibilitate și simplificare reală. Simplificarea nu ar trebui să se limiteze la schimbarea terminologică. Fără suficientă claritate și predictibilitate, există riscul apariției unor interpretări divergente între state”.
Un punct central al discursului susținut de Sebastian Cernic a fost cel legat de convergența subvențiilor. Senatorul a cerut ferm egalizarea plăților directe, argumentând că agricultorii români au dreptul legitim la un tratament egal cu cel de care beneficiază colegii lor din restul Uniunii: „Fermierii români au dreptul la subvenții egale pe hectar cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană. Concurența pe piața unică trebuie să fie complet corectă”, a transmis Sebastian Cernic, reiterând necesitatea finalizării procesului de convergență externă.
De asemenea, senatorul s-a opus introducerii cofinanțării naționale obligatorii pentru plățile directe, arătând că o astfel de măsură ar conduce la o fragmentare periculoasă a pieței unice.
„Nu susținem introducerea cofinanțării naționale pentru plățile directe, deoarece aceasta ar conduce la naționalizarea Politicii Agricole Comune, ar crea disparități între fermierii din UE și ar afecta caracterul unitar al pieței interne”, a explicat Cernic. Totodată, acesta a respins aplicarea obligatorie a plafonării subvențiilor, mecanism care ar afecta direct competitivitatea fermelor medii și mari, vitale pentru securitatea alimentară.
În finalul poziției exprimate la Bruxelles, Sebastian Cernic a pledat pentru modernizare, solicitând investiții masive în tehnologii moderne, digitalizare și sisteme inteligente de monitorizare.
Gabriel Pop
