Județul Bacău se situează pe locul al doilea la nivel național în ceea ce privește cazurile de braconaj reflectate în presă, după Tulcea. Concluzia reiese dintr-un studiu realizat la Universitatea din București, care analizează fapte de braconaj constatate și mediatizate în perioada 2007–2024.
Cercetătorii Andra Claudia Neagu, Steluța Manolache și Laurențiu Rozylowicz de la Universitatea din București, Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact au acoperit această lacună prin primul studiu amplu dedicat braconajului la nivel național, folosind ca sursă datele din presa scrisă.
Studiul analizează 17 ani de evenimente de braconaj și identifică speciile, metodele și regiunile cel mai frecvent implicate. 7.558 articole analizate, 1.105 cazuri relevante, 66 publicații incluse.
Evaluarea are la bază 7.558 de articole de presă, autorii urmărind identificarea unor evenimente distincte (evitând dublarea cazurilor relatate în mai multe publicații), precum și tipurile de specii vizate și metodele utilizate.
În ceea ce privește braconajul piscicol, județul Bacău ocupă locul al doilea, după Tulcea- deși suprafața luciului de apă din Bacău nu reprezintă nici 3% din cea a județului Tulcea. Această statistică reflectă, indirect, nu doar existența fenomenului, ci și intensitatea eforturilor de combatere, precum și interesul presei locale pentru documentarea acestor cazuri.
“Pentru județul Bacău, rezultatele evidențiază în mare măsură o preocupare deosebită la nivelul structurilor MAI, dar și activitatea de teren a CRE Bacău- atât în perioada în care a avut custodia sitului Natura 2000 „Lacurile de acumulare Buhuși–Bacău–Berești” (2006–2018), cât și ca asociație de pescuit recreativ, pe zonele contractate și nu numai (din 2010 până în prezent)”, a declarat Gabriel Grițcu (Foto), voluntar CRE și membru fondator al Centrului Regional de Ecologie Bacău.
De remarcat este faptul că județul Bacău ocupă locul al doilea și în ceea ce privește braconajul cinegetic reflectat în presă- atât pentru specii precum căpriorul și mistrețul, cât și pentru carnivore mari.
“Această analiză, bazată exclusiv pe articole media, este relevantă mai ales în raport cu gradul de implicare al comunității locale (autorități, presă, societate civilă) în identificarea și combaterea fenomenului. În acest context, este greu de susținut că braconajul piscicol este mai extins în județul Bacău decât în județe precum Brăila, unde resursa acvatică este semnificativ mai mare, dar poate mai puțin reflectată mediatic.
Cert este că în județul Bacău, combaterea braconajului a fost o prioritate constantă în ultimii 20 de ani, în raport cu majoritatea județelor din România, dar și faptul că braconajul rămâne un subiect la fel de actual”, mai spune Gabriel Grițcu.
Voluntarii Centrului Regional de Ecologie Bacău le mulțumesc jurnaliștilor băcăuani pentru consecvența cu care au relatat aceste cazuri, structurilor MAI fără de care constatarea faptelor nu ar fi fost posibilă, precum și voluntarilor și tuturor celor care, discret sau vizibil, s-au implicat în combaterea braconajului piscicol.
Citiți AICI despre braconajul din România, analizat în presa națională.
